Cum protejam plantele de inghet? Pregatirea gradinii pentru iarna.

Ce se intampla cu gradina in perioada iernii?

Odata cu apropierea iernii si scaderea temeperaturilor, majoritatea plantelor intra in reapus vegetativ.

Sezonul de vegetatie este intervalul de timp in care plantele sunt active si se realizeaza procesul de asimilare a clorofilei, respectiv plantele se afla in una din urmatoarele etape: înmugurirea, înfrunzirea, înflorirea, fructificarea, coacerea, diseminarea semințelor, pierderea aparatului foliar.

Durata sezonului de vegetatie si a etapelor anuale de dezvoltare a plantelor (fenozelor) difera de la o specie la alta si de la un teritoriu la altul in functie de altitudine si latitudine. In general perioada de vegetatie pentru speciile adaptate climatic la noi in tara, este perioada Martie-Aprilie pana in Octombrie- Noiembrie.
Incepand cu jumatatea lunii Octombrie, inceputul lunii Noiembrie, plantele se pregatesc pentru iarna si intra in repaus vegetativ.

Repausul vegetativ este o stare temporara de inactivitate sau activitate metabolica minima a plantelor. Este practic o strategie de supravietuire a plantelor in perioadele de iarna cu temperaturi foarte scazute sau in perioadele foarte secetoase. In acelasi timp repausul vegetativ este benefic plantelor fiind o perioada de odihna si de refacere ce contribuie la longevitatea plantei.

In acesta perioada plantele nu mai cresc, nu se mai dezvolta ci conserva energie. Nevoile de hranire sunt reduse semnificativ, seva nu mai circula prin structura plantei, substantele nutritive nu mai sunt absorbite. Primele semne de apropiere a repausului vegetativ sunt: caderea completa a frunzelor la foioase, schimbarea in intesitate a culorii confierelor, de la verde intens la verde inchis maroniu.

In perioada de repaus vegetativ, toamna tarziu, chiar si la conifere( Brad, Molid, Tisa, Ienupar, etc), are loc procesul de regenerare a foliajului si nu trebuie sa va ingijorati daca anumite crengi devin maro si acele incep sa cada. In primvara mugurii noi vor imbraca din nou ramurile care acum se scutura.

Care sunt plantele de gradina ce trebuie protejate de inghet?

Desi repausul vegetativ este un proces fiziologic normal, multe dintre speciile de plante de exterior au nevoie de interventia noastra pentru a le proteja peste iarna si a rezista inghetului si temperaturilor foarte scazute.

Sunt considerate plante rezistente la ger, plantele care rezista la temperaturi de pana la 2 grade Celsius, temperatura considerata a fi de inghet usor. Cand temperaturile scad sub 0 grade celsius avem de a face cu inghetul sever.

Este important sa nu incepem protejarea plantelor prea devreme. In cazul in care crestem temperatura in jurul plantei cu ajutorul ambalajului, ea va incepe sa vegeteze si la primul frig mai puternic va ingheta.
Incepem sa protejam plantele cand temperaturile scad sub 0 grade celsius si scoatem ambalajele de protectie in primvara, cand temperaturile devin predominant pozitive.

In cazul in care plantele din gradina ta, nu sunt rezistente la inghet sever, protejeaza-le folosind materiale, care sunt facute sa impiedice inghetarea tulpinilor si frunzelor. De asemenea se monteaza tutori si puncte de sprijin pentru a ajuta plantele sa reziste poverii zapezii.

Mai jos sunt enumerate speciile de plante care desi se prind si se dezvolta bine in clima nostra, rezista mai greu la inghet sever si trebuie ajutate, protejate sau adapostite.

• Plante cu bulbi

Inainte de primul inghet, dezgropati plantele cu radacina de tip bulb, tuberculi si rizomi. Acestea trebuie curatate de pamant si asezate pentru cateva saptamani intr-un loc mai cald, uscat si aerisit. Dupa ce radacinile se usca le puteti depozita in vase aerisite. Nu necesita udare insa trebuie verificate o data pe luna si indepartate toate semnele de mucegai.
Plante cu bulb, tuberculi si rizomi care nu rezista la inghet: Galdiole, Dalii, Begonii, Cana.

• Plante perene

Daca aveti in gradina plante perene care nu rezista inghetului, le puteti muta in ghivece pentru a le adaposti in casa. Primavara, dupa ce inghetul a trecut, le puteti aduce inapoi in gradina, in aer liber.
Plante perene sensibile sau care nu rezista la inghet: Crizantemele, Agave Americana, Agapanthus, Planta curry (Helichrysum italicum), Citronella (Pelargonium citrosum), Leandrul, Laurul/Trompeta îngerilor(Brugmansia), Bougainvillea, Abutilonul, Callistemonul, Cassia si Citricele, Pomul de aur (Aucuba japonica), Aloe Vera.

• Foioase

Cateva dintre speciile de arbori si arbusti foiosi sensibili la inghet sunt enumerate mai jos. In cazul unor ierni mai usoare unele dintre specii pot rezista si fara protectie insa cel mai sigur este sa le protejam.

• Plante vesnic verzi – conifere – rasinoase

Plantele vesinic verzi, coniferele si rasinosele care isi pastreaza foliajul peste iarna, pot suferi pagube insemnate din cauza zapezii care se aseaza in cantitati mari. Zapada trebuie indepartata imediat, cat este afanata. Daca aceasta operatiune de intretinere, foarte importanta, este amanata, ramurile se ingreuneaza foarte mult si se pot rupe. Greutatea zapezii poate rupe chiar si trunchiul plantei, provocand pagube iremediabile. Zapada poate fi idepartata de pe coroana plantei folosind o paleta evantai sau o grebla de plastic flexibila.

Plantele Topiary (formele globulare, columnare sau piramidale), foioase cu frunze persistente sau rasinoase, pot de asemenea sa sufere din cauza poverii zapezii. Aceste plante tip Bonsai sunt predispuse la dezbinarea formelor si ruperea ramurilor, pot fi protejate prin legarea coronamentului. Legarea coronamentului se face cu sfoara de la radacina spre varf insistand in punctele in care planta are nevoie de sustinere.

Se acorda o atentie deosebita exemplarelor tinere sau plantate in urma cu 1-2 ani. Se acopera la radacina cu un strat gros de frunze pentru a preveni evaporarea apei. Se inveleste coroana cu materiale protectoare.

Anumite specii de plante vesinic verzi rezista mai bine inghetului daca au coroana impachetata si protejata, fiind sensibile la soare si vanturile iernii care deshidrateaza planta.
Specii de plante vesnic verzi sesibile la inghet: Chamaecyparis, Cedrul, Thuja, Pinul de Norfolk (Araucaria heterophylla), Chiparosul.

• Plante acvatice

Plantele acvatice trebuie de asemenea protejate de inghet. Lotusul si liliacul de apa trebuie mutate mai adanc, la aproximativ doi metri. Exemplarele mai mici, care nu rezista la adancime, trebuie scoase din apa. Se indeparteaza frunzele care s-au ingalbenit si apoi se depoziteaza planta intr-un recipient cu nisip umed, in loc intunecat si racoros. Nuferii de balta se scot si se pun intr-un sac de plastic, la loc racoros, ferit de lumina si se tin pana primavara, cand se pun înapoi în apa.
Cum pregatim gradina pentru iarna?

Incepand cu sezonul rece, Octombrie- Noiembrie, plantele se uda mai rar, o data pe saptamana pentru a mentine solul umed la suprafata, reavan, insa nu imbibat cu apa. In cazul in care iana este saraca in zapada si precipitatii, in zilele cu temperaturi peste 0 grade celsius, plantele pot fi udate cu o cantitate redusa de apa.

Cativa pasi pentru a pregati gradina pentru iarna

• Dupa primul inghet se imprastie in gradina un strat generos de ingrasamant. Acesta are rolul de a mentine temperatura constanta, protejand plantele. Asteptati inghetul pentru ca rozatoarele sa nu isi fac cuib in materialul organic imprastiat.
• Se taie tulpnile uscate ale plantelor perene pana la nivelul solului dupa primul inghet, pentru a inlatura ouale daunatorilor sau sporii purtatori de boli. Se aplica ultimele tratamente cu fungicide si instecticide.

• Plantele sensibile la inghet, se impacheteaza cu materiale protectoare, se inmovilesc cu paie, scoarta de copac, rumegus, frunze sau ace de conifere in jurul radacinilor si la baza lor.
• Se imprejmuiesc trunchiurile fragile ale copacilor tineri cu plasa de sarma sau alte produse de acest gen pentru a-i feri de rozatoare. Există vopsele cu rol de protectie pe timpul iernii ce conţin substante care tin departe aceste mici mamifere.
• Se tunde si se fertilizeaza gazonul pentru iarna.
• Plantele trebuie protejate de sarea care se foloseste iarna pentru a dezgheta trotuarele si aleeile. Aceasta este foarte daunatoare pentru plante, mai ales pentru specii ca marul ornamentali (Malus spp.), brazii, molidul alb (Picea glauca) sau diferitele soiuri de tisa (Taxus spp.). Se poate folosi un gard protector langa trotuar din placi de plastic care pot proteja spatiul de patrunderea stropilor de apa sau de zapada din strada, astfel ferim plantele mai sensibile de substante care le-ar dauna.

Cum impachetam plantele? Ce materiale folosim?

Orice materiale folositi pentru acoperirea si impachetarea plantelor, acestea trebuie sa fereasca planta de inghet si sa asigure eliminarea condesului din zilele mai calduroase.

Materiale de protectie care se pot folosi sunt: panza de iuta(sau de sac), folie si materiale geotextile speciale pentru protejarea plantelor, folie de plastic perforata, folie de plastic cu bule de aer, paie uscate, coceni, frunze uscate, cetina, crengi de conifere.
Se monteaza tutori si puncte de sprijin pentru a ajuta plantele sa reziste poverii zapezii si a ambalajelor de protectie.
Se instaleaza parazapezi acolo unde este necesar, mai ales în jurul tufisurilor. Deasupra lor vor fi puse prelate geotextile sau tesături din iuta.

Daca in gradina exista plante tinere de dimensiuni mici, acestea pot fi protejate acoperindu-le cu un strat nu foarte gros de frunze sau crengi de conifere.
Atunci cand legati planta si impachetati, restarangeti ramurile intr-o pozitite cat mai naturala, fara a le forta si dati ansamblului o forma conica pentru ca precipitatiile sa se scurga usor la baza plantei.

Cum protejam plantele in ghivece iarna?

Ghivecele in special, sunt sensibile la inghet din cauza ca radacinile acestora îngheata mult mai repede decat cele ale plantelor cu radacinile dezvoltate in pamant.
Exista multe specii de plante si conifere vesnic verzi care rezista peste iarna afara in ghivece, daca ghivecele sunt destul de mari si sunt protejate. Este de preferat sa nu transvazam plantele toamna, se completeaza doar cu pamant în ghiveci, în cazul în care nu au suficient.

Ghivecele de teracota se pot sparge iarna daca nu sunt de calitate(bine arse) sau daca sunt amplasate direct pe pamant unde se mentine umiditatea. Se produce clasica situatie in care apa la inghetare isi mareste volumul apar crapaturi in ghivece putand chiar sa se sparga. La aceasta se adaga si faptul ca gerul poate ingheta integral un ghiveci cu tot ce contine daca este mai mic de 50 cm diametru si de cele mai multe ori este. Prin umare este foarte important sa protejam ghivecele.

Fie ca este folie de plastic, material termoizolant, panza de iuta(de sac) sau daca ne permite forma ghiveciului chiar cu poliester expandat, protectia trebuie aplicata daca dorim o planta sanatoasa in primavara. Se aseza sub ghivece picioare de lemn sau din polistiren pentru ca ghiveciul sa nu faca priza cu pamantul inghetat.

Daca ghivecele de la exterior, au o termoizolatie pe interior, nu mai trebuie protejate. Sunt de altfel rezistente ghivecele din polistiren, plastic, fibra de sticla, lemn, beton.

Daca mutam plantele in interior trebuie sa avem in vedere:

- Trebuie sa indepartam frunzele cazute, pe cele uscate si bolnave, precum si partile lemnoase moarte. Daca pe planta se identifica paraziti trebuie tratata.
- Plantele se aseaza in interior initial in zone de adaptare, in balcon, in holuri racoroase si apoi se aduc la temperatura la care vor ramane toata iarna.

In ceea ce priveste gradina de interior iarna, urmatoarele specii va pot infrumuseta casa sau sera pe timpul iernii.
Plante decorative de iarna: